fetițoásă adj.f. Femeie care se alintă, are atitudine de fetiță ◊ „[...] o mamă, altă mamă-mămoasă (o Victoria Mierlescu veșnic fetițoasă, panicoasă, diminutivă: «a plecat băiatul cu stomăcelul gol!») [...]” R.l. 3 IV 78 p. 2. ◊ „[...] o ironie bine condusă de o Stela Popescu încântătoare, fetițoasă peste termen, zăpăcită cu moderație, cochetă cu mijloace locale.” R.l. 1 II 84 p. 2 (din fetiță + -os)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink