FÉRMIU s. n. Element chimic transuranic, produs pe cale artificială. – Din fr. fermium.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÉRMIU n. Element chimic obținut pe cale artificială. [Sil. fer-miu] /<fr. fermiun
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÉRMIU s.n. Element transuranic sintetic. [Pron. -miu. / < fr. fermium, cf. Fermi – fizician italian].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÉRMIU s. n. element transuranic sintetic din grupa actinidelor. (< fr. fermium)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
férmiu s. n. [-miu pron. -miu], art. férmiul; simb. Fm
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FÉRMIU (‹ fr. {i}; n. pr. Fermi) s. n. Element chimic (Fm; nr. at. 100) cu caracter metalic din grupa actinoidelor obținut (1953, de S.G. Thompson și colab.) prin bombardarea uraniului-238 cu neutroni.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink