FERMITÁTE s. f. Însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate; hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie. – Ferm + suf. -itate (după fr. fermeté).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FERMITÁTE f. 1) Caracter ferm. 2) Siguranță în acțiuni; hotărâre; decizie. [Art. fermitatea; G.-D. fermității] /ferm + suf. ~itate
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FERMITÁTE s.f. Hotărâre neclintită, statornicie. [< ferm + -itate. / cf. fr. fermeté].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FERMITÁTE s. f. caracter ferm; hotărâre neclintită, statornicie. (după fr. fermeté)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FERMITÁTE s. 1. v. hotărâre. 2. hotărâre, siguranță. (Vocea lui căpătase mai multă ~.) 3. putere, tărie. (N-a avut ~ să suporte.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fermitáte s. f., g.-d. art. fermității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink