8 definiții pentru «fenol»   declinări

FENÓL, (2) fenoli, s. m. (Chim.) 1. Compus organic derivat din benzen prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil, folosit în farmacie și în industrie; acid fenic. 2. Nume generic dat compușilor organici derivați din hidrocarburile aromatice prin înlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu hidroxili corespunzători. – Din fr. phénol.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FENÓL ~i m. Compus organic sub formă de substanță cristalizată, incoloră, toxică, cu miros specific, întrebuințat la fabricarea maselor plastice, a coloranților și în medicină; acid fenic; acid carbolic. /<fr. phénol
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FENÓL s.m. Compus organic derivat din hidrocarburile aromatice; acid fenic. [< fr. phénol, cf. gr. phainein – a străluci].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FENÓL s. m. compus organic oxigenat al benzenului, folosit în industria coloranților, a medicamentelor, rășinilor sintetice etc.; acid fenic. (< fr. phénol)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FENÓL s. (CHIM., FARM.) acid carbolic, acid fenic, (înv.) carbol.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fenól s. m., pl. fenóli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*fenól m., pl. lĭ, în teoria chimică, și în colo [!] n., pl. urĭ, ca gol, golurĭ (d. vgr. phaíno, apar, răsar, luminez). Chim. O substanță scoasă din uleĭurile formate de cărbuniĭ de pămînt și de catranurĭ și numită și acid fenic saŭ carbolic. Fenolu e derivat din benzen și e un dezinfectant de primu ordin; servește și la prepararea unor colorante și medicamente. – Fenolĭ m. pl. Numele generic al unor corpurĭ compuse analoage fenoluluĭ și rezultate din substituirea unuĭa saŭ maĭ multor oxidrilĭ în locu idrogenuluĭ [!] dintr´o idrocarbură cu catena închisă. Decĭ, îs idrațĭ [!] aĭ idrocarburilor ciclice.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FENÓLI (‹ fr. {i}; gr. phaino „a străluci”) s. m. pl. Derivați ai hidrocarburilor aromatice obținuți prin înlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen din nucleul aromatic, prin grupa hidroxil. După numărul grupelor hidroxil, pot fi monohidroxilici (ex. fenolul, crezolii etc.) și polihidroxilici (ex. pirocatechina, rezorcina etc.).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink