FELIÚȚĂ, feliuțe, s. f. Felioară. [Pr.: -li-u-] – Felie + suf. -uță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FELIÚȚĂ s. felioară. (O ~ de pâine.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
feliúță s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. feliúței; pl. feliúțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
felioáră și -úță f., pl. e. Felie mică.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
feliuță, feliuțe s. f. (dim.) tânără frumoasă, cu nuri, care merită a fi acostată.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink