FELEȘTIÓC, feleștiocuri, s. n. (Reg.) Pămătuf cu care se unge osia căruței sau bocancii. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FELEȘTIÓC ~uri n. Băț scurt, prevăzut cu un mănunchi de câlți sau de cârpe, prins la un capăt, folosit la uns osia căruței. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

feleștióc, feleștiócuri, s.n. (reg.) 1. pămătuf cu care se ung tălpile bocancilor sau osia căruței. 2. fitil pentru opaiț.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

feleștióc s. n., pl. feleștiócuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink