FECUNDATÓR, -OÁRE adj. capabil de a fecunda. (< fr. fécondateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

fecundatór adj. m., pl. fecundatóri; f. sg. și pl. fecundatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink