FEBLÉȚE s. f. (Fam.) Înclinație, slăbiciune, atracție pe care o simte cineva pentru o persoană, o activitate etc. ♦ Ceea ce constituie obiectul înclinației, slăbiciunii, atracției cuiva. – Din fr. faiblesse.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FEBLÉȚE s.f. (Franțuzism) Sentiment de afecțiune specială, slăbiciune, înclinație (către cineva sau ceva). ♦ Persoană pentru care se manifestă un asemenea sentiment. [Gen. -ței. / < fr. faiblesse].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FEBLÉȚE s. f. sentiment de afecțiune specială, slăbiciune, înclinație (către cineva sau ceva). ◊ persoană pentru care se manifestă un asemenea sentiment. (< fr. faiblesse)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FEBLÉȚE s. v. slăbiciune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

febléțe s. f. (sil. -ble-), art. febléțea, g.-d. art. febléții; pl. febléți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink