FAVÓR s. n. v. favoare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

FAVÓR s.n. v. favoare.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*favór n., pl. urĭ (it. favore, ca color d. colore). Favoare. Pl. Avantaje, foloase, privilegiĭ: a acorda cuĭva favorurĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink