FASONÁT¹ s. n. Fasonare. – V. fasona.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT², -Ă, fasonați, -te, adj. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat, care a căpătat o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Fam.) Care face nazuri, fasoane. – V. fasona.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FASONA. 2) fig. fam. (despre oameni) Care face fasoane; mofturos; năzuros; capricios. /v. a fasona
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT s.n. Fasonare. ◊ Fasonatul puieților = operația de reducere a rădăcinilor și a lăstarilor puieților în vederea plantării. [< fasona].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT, -Ă adj. Care a suferit operația de fasonare; care are o anumită formă, croială. [< fr. façonné].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT s. n. fasonare. (< fasona)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT adj. modelat. (Material ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁT s. v. fasonare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fasonát s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁ, fasonez, vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Rar) A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. – Din fr. façonner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A FASONÁ ~éz tranz. 1) (obiecte) A aduce în concordanță cu un fason; a face să capete (prin prelucrare) o anumită formă; a modela. 2) rar (caractere, firi, individualități etc.) A supune unei influențe dirijate (pentru a modifica); a modela. /<fr. façonner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁ vb. I. tr. 1. A da formă, fason unui lucru. 2. (Fig.) A modela caracterul cuiva. [< fr. façonner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁ vb. tr. 1. a da o anumită formă unui lucru. ◊ a prelucra prin deformare plastică un material, în vederea realizării unui obiect de o anumită formă. 2. (fig.) a modela caracterul cuiva. (< fr. façonner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FASONÁ vb. a forma, a modela, (înv. și pop.) a tipări. (A ~ un material.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

fasoná vb., ind. prez. 1 sg. fasonéz, 3 sg. și pl. fasoneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*fasonéz v. tr. (fr. façonner). Formez, daŭ formă elegantă, cĭoplesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink