FARMAZÓN, -OÁNĂ, farmazoni, -oane, s. m. și f. (Pop.) Vrăjitor. ♦ Fig. Om șiret, viclean. – Din rus. farmazon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FARMAZÓN ~i m. 1) pop. Persoană care se îndeletnicește cu vrăjitoria; vrăjitor. 2) iron. Persoană care vădește multă viclenie. /<rus. farmazon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FARMAZÓN s. v. vrăjitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

farmazón (farmazóni), s. m. – Vrăjitor, vraci. – Mr. farmazón „înșelător”. Fr. franc-maçon „mason” (Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 242), prin intermediul ngr. φαρμασόνος „sacrilegiu” (Scriban), tc. farmasun, pol., rus. farmazon (Sanzewitsch 202). – Der. farmazoană, s. f. (vrăjitoare); farmazonie, s. f. (vrăjitorie). Sec. XVIII.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

farmazón s. m., pl. farmazóni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

farmazón, -oánă s. (ngr. farmasónos, și -zónos, nelegĭuit, d. fr. franc-maçon, francmason, infl. poate de fármakon, medicament, otravă; turc. farmasún, rus. pol. farmazon). Vrăjitor, fărmăcător [!]. Fig. Șarlatan, șiret: uniĭ din făcătoriĭ de rele și farmazonĭ aŭ semănat multe felurĭ de vorbe neadevărate spre spaĭma noroduluĭ (Doc. 1787, la V. A. Ureche, Ist. Rom. 3, 108).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink