FARINACÉU, -ÉE, farinacei, -cee, adj. (Rar) Ca făina. – Din fr. farinacé, lat. farinaceus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

FARINACÉU, -ÉE adj. Ca făina; farinos. [Cf. fr. farinacé, lat. farinaceus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FARINACÉU, -ÉE adj. farinos. (< fr. farinacé, lat. farinaceus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

farinacéu adj. m., pl. farinacéi; f. sg. și pl. farinacée
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*farinacéŭ, -ée adj., pl. f. tot ee (lat. farináceus, fr. farinacé). Ca făina, făinos.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink