FARFURÍE, farfurii, s. f. 1. Obiect de faianță, de porțelan etc., de obicei de formă rotundă, cu marginile puțin ridicate și cu fundul plat sau adâncit, în care se servește mâncarea. 2. (Înv.) Porțelan. ◊ (Fam.; în sintagma) Farfurie zburătoare = obiect zburător neidentificat. – Din tc. farfuri (lit. fağfuri), ngr. farfuri.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cornel
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FARFURÍE ~i f. 1) Vas (de faianță, de porțelan etc.) de formă rotundă în care se servește mâncarea. 2) Conținutul unui asemenea vas. O ~ de supă. [Art. farfuria; G.-D. farfuriei; Sil. -ri-e] /<turc. fağfuri, farfuri
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FARFURÍE s. 1. taler, talger, (reg.) tipsie, (Transilv., Ban. și Olt.) taier. (Mănâncă din acceași ~ amândoi.) 2. farfurie zburătoare v. ozene.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FARFURÍE s. v. porțelan.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
farfuríe (farfuríi), s. f. – 1. Porțelan. – 2. Obiect de formă rotundă, din porțelan, faință etc. în care se servește mîncarea. – Mr. fărfuriu. Tc. farfuri, din per. faghtūrῑ (Șeineanu, II, 168; Meyer 98; Lokotsch 569; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 356), cf. ngr. φαρφουρί, alb. farfuri, bg. farfor (Berneker 279). Sec. XVIII (primă fabrică de porțelan a fost creată în București, în 1806, de Constantin Filipescu). – Der. farfurigiu, s. m. (înv., vînzător de porțelan); farfurioară, s. f. (farfuriță). Din rom. pare a proveni pol. farfury (Miklosich, Wander., 14).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
farfuríe s. f., art. farfuría, g.-d. art. farfuríei; pl. farfuríi, art. farfuríile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
farfuríe f. (turc. [d. pers.] fagfuri, pop. farfuri, porțelan, d. fagfur, împăratu Chineĭ, o provincie chineză renumită pin [!] porțelan, alb. farfuri, bg. farfor, farforiĭa, rus. farfór, pol. farfura, ngr. farfuri). Taler, vas de porțelan, de faĭanță orĭ de metal din care se mănîncă la masă: farfurie de argint, întinsă, adîncă. V. strachină.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
farfuríe zburătoáre sint.s. 1974 OZN v. ozenist, discojet, ET(I), ufolog (după engl. flying soucer, fr. soucoupe volante; cf. it. disco volante; PR 1947; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FARFURIE ZBURĂTOARE aerodină lenticulară de forma unei farfurii răsturnate aflat în faza de cercetare. Sin. parțial O.Z.N., U.F.O. (v.).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink