FAMILIARIZÁ, familiarizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) obișnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva prin contact mai îndelungat, prin practică, prin adaptare etc. [Pr.: -li-a-] – Din fr. familiariser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FAMILIARIZÁ ~éz tranz. (persoane) A face să se familiarizeze. [Sil. -li-a-] /<fr. familiariser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE FAMILIARIZÁ mă ~éz intranz. A deveni familiar cu ceva; a se deprinde, luând cunoștința îndeaproape. [Sil. -li-a-] /<fr. familiariser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FAMILIARIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) obișnui cu (ceva); a cunoaște sau a face să cunoască mai bine un lucru, a (se) deprinde cu ceva. [< fr. familiariser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FAMILIARIZÁ vb. tr., refl. a (se) obișnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva. (< fr. familiariser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FAMILIARIZÁ vb. v. aclimatiza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

familiarizá vb. (sil. -li-a-), ind. prez.1 sg. familiarizéz, 3 sg. și pl. familiarizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*familiarizéz v. tr. (d. familiar; fr. -ariser). Fac familiar, deprind. V. refl. Mă deprind: aceștĭ elevĭ s´aŭ familiarizat cu fizica.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink