FALÁRICĂ s.f. Armă de aruncat în formă de săgeată, folosită în antichitate și în evul mediu. [< lat. falarica, cf. fr. falarique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FALÁRICĂ s. f. armă de aruncat în formă de săgeată, în antichitate și în evul mediu. (< lat. falarica, fr. falarique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

falárică s. f., g.-d. art. faláricei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

falárică s.f. (ist.) Săgeată incendiară, cu câlți și smoală aprinsă în vârf, care se zvârlea la distanțe mari, folosită în Antichitate și în Evul Mediu. • pl. -ci / <lat. falarĭca, -ae, fr. falarique.
Sursa: Neoficial | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Sursa: „DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Editurile ARC și GUNIVAS, 2007. - gall