fáer (-re), s. n. – Dojană, mustrare, ceartă. – Var. faier „sărbătoare”, în sens ironic. După Borcea, 185 și Scriban, din germ. Feuer „foc”.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink