FACILITÁRE, facilitări, s. f. Acțiunea de a facilita și rezultatul ei; înlesnire, ușurare. – V. facilita.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FACILITÁRE s.f. Acțiunea de a facilita și rezultatul ei; ușurare. [< facilita].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FACILITÁRE s. v. ușurare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

facilitáre s. f., g.-d. art. facilitării; pl. facilitări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FACILITÁ, facilitez, vb. I. tranz. A înlesni, a ușura îndeplinirea unei acțiuni, producerea unui fenomen etc. – Din fr. faciliter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A FACILITÁ ~éz tranz. (procese) A face mai lesne de realizat; a ușura; a înlesni. /<fr. faciliter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FACILITÁ vb. I. tr. (Liv.) A înlesni, a ușura. [Cf. fr. faciliter, it. facilitare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FACILITÁ vb. tr. a înlesni, a ușura, a favoriza. (< fr. faciliter, lat., it. facilitare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FACILITÁ vb. v. ușura.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

facilitá vb., ind. prez. 1 sg. facilitéz, 3 sg. și pl. faciliteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*facilitéz v. tr. (d. facil; fr. faciliter, d. it. facilitare). Ușurez, înlesnesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink