FĂPTÚRĂ, făpturi, s. f. 1. Ființă, vietate, creatură. ♦ Trup; p. ext. înfățișare fizică, aspect exterior, statură. ♦ (Rar) Conformație, structură (a unei ființe, a unui obiect). 2. Natură, fire; lume, univers. – Lat. factura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂPTÚRĂ ~i f. 1) Ființă înzestrată cu facultatea de a simți și a se mișca; vietate; viețuitoare; animal; creatură. 2) Înfățișare fizică exterioară; structură a corpului. 3) Lume materială; fire. /<lat. factura
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂPTÚRĂ s. 1. v. animal. 2. v. vedere. 3. v. statură. 4. v. natură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂPTÚRĂ s. v. aspect, configurație, conformație, divinitate, dumnezeu, fizionomie, formă, idol, înfățișare, profil, structură, zeitate, zeu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făptúră s. f., g.-d. art. făptúrii; pl. făptúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făptúră f., pl. ĭ (lat. factura. V. factură). Creatură, ființă: omu e făptura luĭ Dumnezeŭ. Construcțiune, formă: om frumos la făptură, de o făptură frumoasă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

făptúră, făpturi s. f. Ființă, creatură. ♦ (Sens biblic) Creatură, lucrarea lui Dumnezeu sau a omului, deopotrivă materială și spirituală. – Din lat. factura.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

făptúră s.f. 1 Ființă (1), vietate. Ciudată făptură omenească mai ești! (D. ZAMF.). 2 Trup; ext. înfățișare fizică, aspect exterior, statură. Frumos odor e Fulga! și naltă-i făptura! (ALECS.). 3 Natură, fire; lume. Aduna lumea de pe lume în pustiul condrilor și veselea întreaga făptură cu viersul său (CR.). • pl. -i. / lat. factūra. („DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Ed. ARC & GUNIVAS, 2007)
Sursa: Neoficial | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink