FĂGĂDUÍNȚĂ, făgăduințe, s. f. Făgăduială. ◊ Pământul (sau țara) făgăduinței = nume dat, în Biblie, Palestinei; p. gener. ținut bogat, mănos, fericit. – Făgădui + suf. -ință.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂGĂDUÍNȚĂ ~e f. înv. Intenție declarată (de a întreprinde ceva); promisiune. ◊ Țara (sau pământul) ~ei a) numele biblic al Palestinei; b) loc unde cineva tinde să ajungă. /a făgădui + suf. ~ință
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂGĂDUÍNȚĂ s. v. angajament.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făgăduínță s. f., g.-d. art. făgăduínței; pl. făgăduínțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făgăduínță f., pl. e. Promisiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

Țara (sau Pământul) făgăduinței v. Canaan (Hanaan).
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pământul făgăduinței expr. America, S.U.A.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink