FĂGĂDUIÁLĂ, făgăduieli, s. f. Faptul de a făgădui; promisiune, făgăduință. [Pr.: -du-ia-] – Făgădui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

FĂGĂDUIÁLĂ s. v. angajament.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făgăduiálă s. f. (sil. -du-ia-), g.-d. art. făgăduiélii; pl. făgăduiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

făgăduĭálă f., pl. ĭelĭ. Promisiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink