EXTERNÁRE, externări, s. f. Acțiunea de a externa. – V. externa.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
externáre s. f., pl. externări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTERNÁ, externez, vb. I. Tranz. A elibera din spital un bolnav (însănătoșit). – Din extern.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A EXTERNÁ ~éz tranz. (bolnavi însănătoșiți) A elibera din spital. /Din extern
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTERNÁ vb. tr. a elibera din spital un bolnav însănătoșit. (< extern)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
externá vb., ind. prez. 1 sg. externéz, 3 sg. și pl. externeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
externáre s.f. (med.) Scoatere din spital a unei persoane, de obicei când starea sănătății s-a îmbunătățit ◊ „Împotriva opunerii categorice a medicilor, se face externarea din spitalul specializat din Capitală, pacientul fiind transportat la spitalul din Leordeni, Argeș.” Sc. 19 XI 78 p. 4 (din externa)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
externá vb. I (med.) A scoate din spital ◊ „Sugarii, copiii nou-născuți și lehuzele nu vor fi externați decât dacă sunt asigurate condițiile de transport și de locuit corespunzătoare.” R.l. 13 III 73 p. 3; v. și 13 XI 76 p. 3 (din extern, după modelul lui interna [în spital])
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink