EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care se află așezat în afară; din afară, exterior; străin. ♦ Politică externă = politica unui stat față de celelalte state. (Mat.) Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. 2. (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. II. S. m. și f. 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Din fr. externe, lat. externus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTÉRN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care este situat în spațiul de dinafară a ceva (sau a cuiva); exterior. 2) Care vine din afară; străin. 3) (despre medicamente) Care se aplică numai la suprafața corpului. /<fr. externe, lat. externus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTÉRN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Elev care urmează cursurile la o școală, dar ia masa și locuiește în afara acesteia. 2) Student la medicină care face practică într-un spital. /<fr. externe, lat. externus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTÉRN, -Ă adj. Aflat în afară, la exterior; venit din afară; exterior; străin. ◊ Politică externă = politica unui stat față de celelalte state; unghi extern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor. ♦ (Despre medicamente) Care se administrează numai la suprafața corpului. // s.m. și f. 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau în afara locului unde învață meseria. 2. Student în medicină, admis prin concurs ca practicant într-un spital fără a avea dreptul să locuiască în spital. [Cf. fr. externe, lat. externus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTÉRN, -Ă I. adj. aflat în afară, din afară; exterior. ♦ politică ~ă = politica unui stat față de celelalte state; unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor. ◊ (despre medicamente) care se administrează la suprafața corpului. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii. 2. student în medicină practicant într-o clinică. (< fr. externe, lat. externus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. Care se află așezat în afară; din afară, exterior2, străin. ◊ Politică externă = politica unui stat față de celelalte state. Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul de Externe = minister care aplică linia politică a unui stat în problemele privitoare la relațiile internaționale. ♦ Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. ♦ (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. II. S. m. și f. 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Fr. externe (lat. lit. externus).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
Zavaidoc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXTÉRN adj. 1. v. exterior. 2. v. străin.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Extern ≠ intern
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
extérn adj. m., s. m., pl. extérni, f. sg. extérnă, pl. extérne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*extérn, -ă adj. (lat. externus, d. extra, afară. V. exterior, intern). Care e pe afară: boală externă (de ex., de pele [!]). Care locuĭește afară din școală: elev extern. Relativ la străinătate: afacerile externe. Geom. Unghĭ extern, format de doŭă paralele tăĭate de o secantă și situat afară din aceste liniĭ (V. altern). S. m. și f. Un extern, o externă, un elev extern, o elevă externă. Student, studentă în medicină care lucrează pe lîngă internĭ la spital. Ministru de externe (subînț. afacerĭ saŭ lucrurĭ), ministru care comunică cu străinătatea. Patologia externă, a boalelor [!] externe. Adv. Pe afară: această boală nu dispare tratînd-o extern.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a lucra extern expr. (d. hoții care au și o sursă legală de venituri) a fura în timpul liber.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink