EXTERMINÁȚIE s.f. Exterminare. [Gen. -iei, var. exterminațiune s.f. / cf. fr. extermination, lat. exterminatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

extermináție s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. extermináției; pl. extermináții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*exterminațiúne f. (lat. exterminátio, -ónis). Acțiunea de a extermina. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink