EXPOZIȚIÚNE s. f. v. expoziție.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPOZIȚIÚNE s.f. v. expoziție.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPOZIȚIÚNE s. f. prima parte a unei opere literare, în care autorul face cunoscut subiectul, personajele, locul acțiunii etc. (< fr. exposition)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

expozițiúne s. f., pl. expozițiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*expozițiúne f. (lat. exposítio, -ónis. V. a-pozițiune). Acțiunea de a expune, expunere: expozițiune de pictură, de mașinĭ agricole. Locu în care se expune. Povestire, arătare, înșirare, supunere: expozițiunea unuĭ fapt. Acea parte a discursuluĭ în care se dezvoltă subĭectu. Expozițiune universală, unde se expun lucrurĭ din toate țările. – Și -íție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink