exportát adj. m., pl. exportáți; f. sg. exportátă, pl. exportáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPORTÁ, expórt, vb. I. Tranz. A vinde în afara țării mărfuri care au fost produse, preparate, completate sau reparate în țară; p. ext. a vinde servicii cumpărătorilor din alte țări. – Din fr. exporter, lat. exportare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A EXPORTÁ expórt tranz. (mărfuri) A expedia în altă țară pentru vânzare sau pentru schimb comercial. /<fr. exporter, lat. exportare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPORTÁ vb. I. tr. A trimite peste hotare mărfuri pentru vânzare sau pentru schimb comercial. [P.i. expórt. / < fr. exporter, cf. lat. exportare – a duce în afară].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPORTÁ vb. tr. a trimite peste hotare mărfuri pentru vânzare sau pentru schimb comercial. (< fr. exporter, lat. exportare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

A exporta ≠ a importa
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

exportá vb., ind. prez. 1 sg. expórt, 3 sg. și pl. expórtă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*2) expórt și -éz, a -á v. tr. (lat. exportare. V. import). Transport afară din țară productele soluluĭ saŭ industriiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink