exponéntă s. f., g.-d. art. exponéntei; pl. exponénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPONÉNT, -Ă, exponenți, -te, subst. 1. S. m. și f. Persoană sau grup social care reprezintă și apără o idee, un curent etc.; reprezentant. 2. S. m. (Mat.) Semn în cifre sau în litere scris sus, cu caractere mai mici, la dreapta unui număr sau a unei mărimi matematice, pentru a arăta puterea la care se ridică acestea. – Din germ. Exponent, lat. exponens, -ntis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPONÉNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană sau grup social care reprezintă și susține ideile și interesele unei colectivități. 2) mat. Simbol plasat în partea dreaptă de sus a unei expresii numerice sau algebrice pentru a indica puterea la care trebuie ridicată cantitatea dată. /<germ. Exponent, lat. exponens, ~ntis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPONÉNT, -Ă adj., s.m. și f. Reprezentant al unei idei, al unui curent, al unui stat etc. // s.m. Număr indicând puterea la care este ridicată o mărime matematică. [< germ. Exponent, cf. lat. exponens].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPONÉNT, -Ă I. adj., s. m. f. reprezentant al unei idei, al unui curent, al unui stat etc. II. s. m. număr care, scris la dreapta și mai sus față de bază, indică puterea la care este ridicată o mărime matematică. (< germ. Exponent, engl. exponent, lat. exponens)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPONÉNT s. 1. v. reprezentant. 2. (MAT.) (înv.) spunent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

exponént s. m., pl. exponénți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*exponént, -ă adj. (lat. ex-pónens, -entis. V. com-ponent, pun). Care-șĭ expune (spune) pretențiunile într´o reclamațiune. Care-șĭ expune producțiunile luĭ într´o expozițiune publică. S. m. saŭ și n., pl. e. Alg. Număr care arată puterea la care e rîdicată [!] o cantitate. De ex.: 4².
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink