EXPLORATÓR, -OÁRE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează. – Din fr. explorateur, lat. explorator, -oris.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXPLORATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care explorează ținuturi necunoscute sau puțin cunoscute. /<fr. explorateur, lat. explorator, ~oris
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXPLORATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care explorează (o regiune). // s.n. (Med.) Instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. [Cf. fr. explorateur, lat. explorator].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EXPLORATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care explorează. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. (< fr. explorateur, lat. explorator)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
exploratór s. m., pl. exploratóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*exploratór, -oáre adj. și s. (lat. explorator). Care explorează; cercetător.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
exploratoáre s. f., g.-d. art. exploratoárei; pl. exploratoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
câine-exploratór s.m. Câine folosit în diverse explorări ◊ „În Canada [...] câinii vor fi folosiți pentru explorarea unor zăcăminte de minerale utile. În prezent, o echipă de biologi face experiențe cu un grup de asemenea câini-exploratori.” Sc. 13 XI 72 p. 4 //din câine + explorator//
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink