EXPLOATÁT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. (În teoria marxistă) Adj., s. m. și f. Persoană care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Cel) pe care exploatatorul, folosindu-se de proprietatea sa particulară asupra mijloacelor de producție, îl lipsește de o parte din rezultatele muncii depuse. 2. (Despre terenuri, mine etc.) Valorificat. [< exploata].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁT adj., s. v. oprimat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Exploatat ≠ exploatator
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

exploatát adj. m., s. m. (sil. -ploa-), pl. exploatáți; f. sg. exploatátă, pl. exploatáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁ, exploatez, vb. I.Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. (În teoria marxistă) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. (Fig.) A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A EXPLOATÁ ~éz tranz. 1) (colectivități, persoane) A folosi însușind fără echivalent o parte a muncii străine pentru a obține profit. 2) (forțele și mijloacele de producție, mecanisme, construcții, edificii etc.) A utiliza conform destinației. 3) fig. A folosi în mod abuziv, trăgând profit personal. [Sil. ex-ploa-ta] /<fr. exploiter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁ vb. I. tr. 1. A-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 3. (Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron. -ploa-. / < fr. exploiter, cf. lat. explicitare – a pune în valoare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁ vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr. exploiter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EXPLOATÁ vb. 1. a valorifica. (A ~ resursele naturale.) 2. v. oprima.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

exploatá vb. (sil. -ploa-), ind. prez. 1 sg. exploatéz, 3 sg. și pl. exploateáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*exploatéz (oa doŭă silabe) v. tr. (fr. exploiter, d. lat. pop. explicitare, a dezvolta frecŭentativ d. explicare). Mă folosesc, trag folos dintr´o proprietate. Abuzez de cineva în folosu meŭ: a exploata credulitatea poporuluĭ. Fig. Profit de: îmĭ exploatez talentu.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink