EXCRETÁ, excretez, vb. I.Tranz. A elimina prin excreție, a evacua din organism, în urma proceselor biochimice, substanțe devenite inutile sau vătămătoare. – Din fr. excréter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

A EXCRETÁ ~éz tranz. (substanțe inutile sau dăunătoare) A elimina din organism. /<fr. excréter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCRETÁ vb. I. tr. A evacua, a elimina prin excreție. [< fr. excréter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCRETÁ vb. tr. a evacua prin excreție. (< fr. excréter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

excretá vb., ind. prez. 1 sg. excretéz, 3 sg. și pl. excreteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*excretéz v. tr. (d. lat. ex-cretum, supinu d. ex-cernere. V. excrement, secretez) Fiziol. Eliminez [!] din corp.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink