EXCOMUNICÁRE, excomunicări, s. f. Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei; excludere temporară sau definitivă dintr-o comunitate religioasă creștină, mozaică etc. pentru abateri de la canoane sau dogme. – V. excomunica.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCOMUNICÁRE s.f. Act prin care cineva este excomunicat; afurisenie. [< excomunica].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCOMUNICÁRE s. (BIS.) afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, (înv.) proclețenie, procleție. (~ papei aruncată asupra ...)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

excomunicáre s. f., g.-d. art. excomunicării; pl. excomunicări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCOMUNICÁ, excomúnic, vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasă. – Din lat. excommunicare, fr. excommunier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A EXCOMUNICÁ excomúnic tranz. (persoane) A exclude dintr-o comunitate religioasă; a supune unei anateme; a anatemiza; a afurisi. /<lat. excommunicare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCOMUNICÁ vb. I. tr. A exclude din comunitatea bisericii; a afurisi. [P.i. excomúnic. / < lat. excommunicare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCOMUNICÁ vb. tr. a exclude dintr-o comunitate religioasă. (< lat. excommunicare, fr. excommunier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EXCOMUNICÁ vb. (BIS.) a afurisi, a anatemiza, a blestema, (pop.) a oropsi, (înv.) a lepăda, a procleți. (Papa l-a ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

excomunicá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. excomúnică
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*excomúnic, a -á v. tr. (lat. ex-commúnico, -áre). Afurisesc, exclud din comunitatea bisericiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*excomunicațiúne f. (lat. excommunicátio, -ónis). Afurisire. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink