6 definiții pentru «evrica»   declinări

ÉVRICA interj. (Livr.) Exclamație de bucurie folosită mai ales la rezolvarea unei probleme dificile. – Din ngr. évrika.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÉVRICA interj. (se folosește pentru a exprima bucuria, mai ales în timpul rezolvării unei probleme dificile) Am rezolvat!; am găsit!; am aflat! [Sil. e-vri-ca] /<ngr. évrika
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÉVRICA interj. (Liv.) Exclamație de bucurie, folosită mai ales după rezolvarea unei probleme dificile. [< ngr. evrika – am găsit).
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÉVRICA interj. (exclamație de bucurie, la rezolvarea unei probleme dificile) am găsit!. (< gr. evrika)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

évrica interj. (sil. -vri-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EVRICA (cuv. gr. „am găsit”) interj. (Livr.) Exclamație de bucurie marcând rezolvarea unei probleme dificile. Se presupune că a fost rostită de Arhimede, în clipa când a descoperit principiul fundamental al hidrostaticii (legea lui Arhimede).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink