EVISCERÁRE, eviscerări, s. f. Acțiunea de a eviscera. – V. eviscera.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

EVISCERÁRE s.f. Eviscerație. [< fr. éviscérer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

evisceráre s. f., g.-d. art. eviscerării; pl. eviscerări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EVISCERÁ, eviscerez, vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică, la animalele tăiate pentru consum. – Din fr. éviscérer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

A EVISCERÁ ~éz tranz. (animale sacrificate pentru consum) A supune operației de scoatere a organelor din cavitatea abdominală. /<fr. éviscérer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EVISCERÁ vb. tr. a evida o cavitate a corpului de organele conținute. ◊ a scoate măruntaiele unui pește. (< fr. éviscérer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

eviscerá vb., ind. prez. 1 sg. evisceréz, 3 sg. și pl. eviscereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink