7 definiții pentru etufa, etufare   conjugări / declinări

ETUFÁRE, etufări, s. f. Acțiunea de a etufa și rezultatul ei; operație care constă în distrugerea nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la o temperatură de circa 80° C. – V. etufa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

ETUFÁRE s.f. Acțiunea de a etufa. [< etufa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

etufáre s. f., g.-d. art. etufării; pl. etufări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ETUFÁ, etufez, vb. I. Tranz. A efectua o etufare. – Din fr. étouffer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

ETUFÁ vb. I. tr. A distruge nimfa fluturelui de mătase din gogoșile destinate filării. [< fr. etouffer – a înăbuși].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETUFÁ vb. tr. a distruge crisalida fluturelui de mătase din gogoșile destinate filării, prin introducerea gogoșilor într-un cuptor special. (< fr. etouffer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

etufá vb., ind. prez. 1 sg. etuféz, 3 sg. și pl. etufeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink