ETÍL, etili, s. m. Radical organic obținut din etan, prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. éthyle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETÍL ~i m. Radical organic derivat din etan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. /<fr. éthyle
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ETÍL s.m. (Chim.) Radical organic care derivă din etan. [< fr. éthyle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETÍL s. m. radical organic monovalent derivat din etan. (< fr. éthyle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

etíl s. m., pl. etíli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*etíl n., pl. urĭ, ĭar în teoria chimiiĭ m. (d. et- ca și´n etan și il d. vgr. ῾ýle, materie). Chim. Radical ipotetic (C₂ H₅) format din cărbune și idrogen [!] și care intră în compozițiunea alcooluluĭ obișnuit și a multor compușĭ organicĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink