ETATIZÁRE, etatizări, s. f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei. – V. etatiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETATIZÁRE s.f. Acțiunea de a etatiza și rezultatul ei; trecere din proprietatea particulară în proprietatea statului sau sub conducerea de stat a unor instituții, a unor întreprinderi, a unor bunuri, a unor valori etc. [< etatiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETATIZÁRE s. v. naționalizare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

etatizáre s. f., g.-d. art. etatizării; pl. etatizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ETATIZÁ, etatizez, vb. I. Tranz. A trece un bun în administrarea statului. – Din fr. étatiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A ETATIZÁ ~éz tranz. (pământuri, imobile, întreprinderi, instituții, organizații etc.) A trece din proprietate particulară în proprietete a statului; a naționaliza. /<fr. étatiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ETATIZÁ vb. I. tr. A trece ceva în proprietatea statului. V. naționaliza. [< fr. étatiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETATIZÁ vb. tr. a trece (bunuri, întreprinderi) în administrarea statului. (< fr. étatiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ETATIZÁ vb. v. naționaliza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

etatizá vb., ind. prez. 1 sg. etatizéz, 3 sg. și pl. etatizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*etatíst, -izéz, -ízm, V. stat-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink