ETAJÉRĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi suprapuse, pe care se așază cărți sau diferite obiecte. – Din fr. étagère.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETAJÉRĂ ~e f. Mobilă constând din rafturi etajate pe care se așază în special cărți. /<fr. étagere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ETAJÉRĂ s.f. Mobilă compusă din mai multe rafturi care se suprapun și pe care se țin mai ales cărți. [< fr. étagère].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ETAJÉRĂ s. f. mobilă compusă din mai multe rafturi care se suprapune și pe care se țin mai ales cărți. (< fr. étagère)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ETAJÉRĂ s. poliță, (reg.) policer. (~ pentru cărți.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

etajéră s. f., g.-d. art. etajérei; pl. etajére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*etajéră f., pl. e (fr. étagère). Mobilă compusă din maĭ multe polițe și întrebuințată la ținut cărțĭ, pahare și alte lucrurĭ micĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink