ESTROPIÁT, -Ă, estropiați, -te, adj. Schilodit, schilod, mutilat; p. ext. neputincios, slab, infirm. [Pr.: -pi-at] – V. estropia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTROPIÁT, -Ă adj. (Franțuzism) Schilod, mutilat, schilodit; (p. ext.) neputincios, slab, infirm. [Pron. -pi-at. / cf. fr. estropié].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTROPIÁT adj. v. mutilat, schilod, schilodit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTROPIÁ, estropiez, vb.I. Tranz. A schilodi, a mutila. [Pr.: -pi-a] – Din fr. estropier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A ESTROPIÁ ~éz tranz. A face să-și piardă integritatea fizică; a mutila; a schilodi; a sluți. /<fr. estropier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTROPIÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A schilodi, a mutila (pe cineva). [Pron. -pi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. estropier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTROPIÁ vb. tr. a schilodi, a mutila. (< fr. estropier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTROPIÁ vb. v. mutila, schilodi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

estropiá vb. (sil. -pi-a), ind. prez. 1 sg. estropiéz, 3 sg. și pl. estropiáză, 1 pl. estropiém (sil. -pi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. estropiéze; ger. estropiínd (sil. -pi-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink