ESTIVÁL, -Ă, estivali, -e, adj. De vară, din timpul verii; estiv. – Din fr. estival.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTIVÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de timpul verii; de vară. /<fr. estival
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTIVÁL, -Ă adj. De vară, din timpul verii; estiv, văratic. [< fr. estival, cf. lat. aestivalis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESTIVÁL, -Ă adj. de vară; estiv. (< fr. estival)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

estivál adj. m., pl. estiváli; f. sg. estiválă, pl. estivále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*estív și estivál, -ă adj. (lat. aestivus și aestivalis, d. aestas, vară). Văratic, de vară: zile estivale.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink