estắc, V. ĭestîc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ĭestî́c n., pl. urĭ și e (turc. ĭastyk și ĭasdyk, pernă, teren îngrășat în care se pun semințe la încolțit). Munt. Mold. Răsadniță de zarzavat, loc în care se țin răsadurĭ de legume supt [!] băligar [!]. – Și istíc și istî́c. În rev. I. Crg. 13, 115, greșit scris estăc. V. zemnic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink