ESEÍSTICĂ s.f. Arta de a scrie eseuri. ♦ Literatura eseurilor. [Pron. -se-is-. / < fr. essayistique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

eseístică s. f., g.-d. art. eseísticii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ESEÍSTIC, -Ă, eseistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține eseului, privitor la eseu, specific eseului. 2. S. f. Arta de a scrie eseuri; literatura eseurilor. – Din fr. essayistique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESEÍSTIC, -Ă adj. Referitor la eseu, specific eseului. [< fr. essayistique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ESEÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la eseu. II. s. f. literatura eseurilor. (< fr. essayistique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

eseístic adj. m., pl. eseístici; f. sg. eseístică, pl. eseístice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink