ERUCTÁ, eructéz, vb. I. Intranz. (Med.) A râgâi. – Din fr. éructer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERUCTÁ vb. I. intr. A râgâi. [< fr. éructer, lat. eructare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERUCTÁ vb. intr. a râgâi. (< fr. éructer, lat. eructare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ERUCTÁ vb. v. râgâi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

eructá vb., ind. prez. 1 sg. eructéz, 3 sg. și pl. eructeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink