EROZÍV, -Ă, erozivi, -e, adj. Care roade, care are proprietatea de a provoca o eroziune. – Din fr. érosif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EROZÍV ~ă (~i, ~e) Care provoacă eroziune. /<fr. érosif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EROZÍV, -Ă adj. Care roade, care provoacă o eroziune. [< fr. érosif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EROZÍV, -Ă adj. care produce eroziune (1). (< fr. érosif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

erozív adj. m., pl. erozívi; f. sg. erozívă, pl. erozíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink