ERIZIPÉL, erizipele, s. n. Boală infecțioasă și contagioasă datorită unui streptococ, care se manifestă prin inflamarea și înroșirea unei porțiuni delimitate a pielii, localizată cel mai adesea la față și la membre; brâncă, orbalț. – Din fr. érysipèle, lat. erysipelas.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERIZIPÉL n. Boală infecțioasă manifestată prin inflamarea și înroșirea pielii, prin dureri și stare febrilă. /<fr. érysipele, lat. erysipelas
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ERIZIPÉL s.n. Boală infecțioasă manifestată prin inflamarea și înroșirea unei părți din piele și prin febră; (pop.) brâncă, orbalț. [< fr. érysipèle, cf. gr. erysipelas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERIZIPÉL s. n. dermatită infecțioasă, datorată unui streptococ, manifestată prin inflamarea și înroșirea unei părți din piele și prin febră. (< fr. érysipèle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ERIZIPÉL s. (MED.) (pop.) brâncă, orbalț, roșeață.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

erizipél s. n., pl. erizipéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*erizipél n., pl. e și urĭ (fr. érysipèle, d. vgr. erysipelas, d. ereutho, înroșesc, și pélla, pele [!]; it. erisipéla și risípola). Med. Brîncă, orbalț, o boală infecțioasă caracterizată pin [!] inflamațiunea superficială a peliĭ și datorită unuĭ microb specific (streptococu).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink