ERGOTÍNĂ, ergotine, s. f. Substanță otrăvitoare obținută din cornul-secarei, care provoacă tulburări nervoase, digestive, cardiace etc. și se întrebuințează în medicină ca hemostatic, mai ales în hemoragiile uterine; ergotoxină. – Din fr. ergotine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERGOTÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din secara cornută, în medicină ca hemostatic; ergotoxină. [< fr. ergotine].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ERGOTÍNĂ s. f. alcaloid toxic din cornul secarei, care provoacă contracția mușchilor și este hemostatic; ergotoxină. (< fr. ergotine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ERGOTÍNĂ s. v. ergotoxină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ergotínă s. f., g.-d. art. ergotínei; pl. ergotíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ergotínă f., pl. e (fr. ergotine, d. ergot, secară cornută). Chim. Un alcaloid veninos scos din secara cornută și întrebuințat la oprit sîngele.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink