ERGOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament a unor boli psihice în care munca depusă de bolnav constituie factorul activ al vindecării. – Din fr. ergothérapie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ERGOTERAPÍE s.f. Tratarea unor boli fizice și psihice prin muncă. [Gen. -iei. / < fr. ergothérapie, cf. gr. ergon – muncă, therapeia – tratament].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ERGOTERAPÍE s. f. tratament al unor boli psihice prin muncă manuală. (< fr. ergothérapie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ergoterapíe s. f., art. ergoterapía, g.-d. ergoterapíi, art. ergoterapíei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ergoterapíe s.f. (med.) Tratarea unor infirmități prin muncă ◊ „Noua unitate este dotată cu [...] ateliere unde se practică procedee fizioterapeutice (ergoterapie, terapie fizică și ocupațională – țesut, croitorie).” I.B. 11 VI 74 p. 1 (din fr. ergothérapie; PR 1961; DM; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink