EPITÉZĂ s.f. 1. (Med.) Corecțiune a unei articulații defectuoase. 2. (Lingv.) Adaos al unui element neetimologic la sfârșitul unui cuvânt. [Cf. fr. épithèse, it. epitesi < gr. epithesis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPITÉZĂ s. f. 1. (med.) corecție a unei articulații defectuoase. 2. paragogă. (< fr. épithèse, gr. epithesis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EPITÉZĂ s. (FON.) paragogă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink