6 definiții pentru «epicentru»   declinări

EPICÉNTRU, epicentre, s. n. Punct de pe suprafața globului pământesc situat deasupra hipocentrului unui cutremur și unde intensitatea zguduirii este maximă. – Din fr. épicentre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de viomih | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICÉNTRU ~e n. 1) Punct de pe suprafața pământului, situat deasupra focarului unui cutremur de pământ, unde intensitatea zguduirii este maximă. 2) Proiecție pe suprafața pământului a centrului unei explozii nucleare. 3) fig. Parte esențială în procesul desfășurării unei activități, a unei acțiuni sau a unui eveniment. [Sil. e-pi-cen-tru] /<fr. épicentre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICÉNTRU s.n. Regiune de pe suprafața Pământului situată deasupra focarului unui cutremur. [După fr. épicentre, cf. gr. epi – deasupra, kentron – centru].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICÉNTRU s. n. regiune de pe suprafața Pământului deasupra focarului, centrului unui cutremur sau al unei explozii nucleare. (< fr. épicentre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

epicéntru s. n., art. epicéntrul; pl. epicéntre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

epicentru, epicentre s. n. (pub., fig.) punct fierbinte al unui conflict
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink