EPICÉN, epicene, adj.n. (Despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru indicarea ambelor sexe. – Din fr. épicène, lat. epicoenus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de viomih | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICÉN ~ă (~i, ~e) gram. (despre substantive nume de ființe) Care are aceeași formă pentru indicarea ambelor genuri. /<fr. épicene, lat. epicoenus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICÉN adj.n. (Despre substantive nume de ființe) Care are o formă unică pentru masculin și feminin. [< fr. épicène, cf. gr. epikoinos – comun].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPICÉN adj. (despre substantive nume de ființe) care are o formă unică pentru masculin și feminin. (< fr. épicène, lat. epicoenus, gr. epikoinos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

epicén adj. n., pl. epicéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*epicén, -ă adj. (vgr. epí-koinos. V. cenobiŭ). Gram. Se zice despre substantivele care aŭ aceĭașĭ formă p. masculin și feminin, ca copil, vultur, dihor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink