EPECÍE, epecii, s. f. Folosire a indivizilor unei specii ca substrat de către indivizii altei specii. – Din fr. épecie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

EPECÍE s.f. (Biol.) Folosire a indivizilor unei specii ca substrat de către indivizii altei specii. [Gen. -iei. / < fr. époecie, cf. gr. epi – pe, oikos – casă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EPECÍE s. f. (biol.) folosire a indivizilor unei specii ca substrat de viață de către indivizii altor specii. (< fr. époecie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

epecíe s. f., art. epecía, g.-d. art. epecíei; pl. epecíi, art. epecíile (sil. -ci-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink