ENO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) vin”, „(de la) vin”. [Var. oeno-. / < it. eno-, fr. oeno-, cf. gr. oinos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ENO-/OENO- elem. „vin”. (< fr. aeno-, oino-, cf. gr. oinos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink